UE înăsprește regulile privind LAPTELE PENTRU SUGARI, pentru a promova alăptatul la sân

Normele privind etichetarea și conținutul laptelui pentru sugari și a mâncării pentru persoanele cu nevoi medicale speciale vor fi mai bine definite, pentru a-i proteja pe consumatori și a oferi claritate industriei alimentare, potrivit unui proiect de legislație adoptat joi de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, scrie Agerpres.

Proiectul adoptat în primă lectură va reprezenta poziția PE pentru negocierile cu Consiliul. Noile reglementări vor acoperi și intoleranța la gluten și anumite diete cu un conținut redus de calorii, se arată într-un comunicat.

Noua legislație va înlocui o serie de reglementări deja existente, pentru a clarifica regulile de etichetare și de compoziție pentru produse care reprezintă aproximativ 1-2 % din totalul pieței alimentare. Actualizarea a fost propusă ca urmare a problemelor întâmpinate de către consumatori și autorități în diferențierea dintre alimentele destinate consumului general și acelea pentru grupuri specifice.

Raportul elaborat de deputata belgiană Frédérique Ries (ALDE) a fost adoptat cu 603 voturi ‘pentru’, 8 ‘împotrivă’ și 8 abțineri.

Ce schimbări prevede noua lege europeană

În viitor, etichetele pentru toate preparatele pe bază de lapte pentru sugarii de până la 12 luni (inclusiv pentru ‘formula de continuare’) nu trebuie să includă poze cu copii sau imagini care ar putea idealiza utilizarea produsului.

Comisia Europeană ar trebui să revizuiască actuala situație legală complexă a laptelui destinat copiilor între 12 și 36 de luni (așa-numitele ‘formule de început’) și să propună noi măsuri pentru acestea, dacă e necesar, susține Parlamentul European.

Textul adoptat cuprinde și noi reglementări privind informațiile referitoare la conținutul de gluten. Alimentele destinate persoanelor cu intoleranță la gluten trebuie să conțină un nivel de gluten mai mic de 100 mg/kg în alimentul vândut consumatorului final, iar eticheta poate include mențiunea ‘conținut foarte scăzut de gluten’, în timp ce eticheta alimentelor al căror conținut de gluten nu depășește 20 mg/kg poate include mențiunea ‘fără gluten’.

Deputații europeni solicită Comisiei să pregătească un studiu care să clarifice statutul indicațiilor ‘fără lactoză’ și ‘cu conținut foarte scăzut de lactoză’ de pe etichete.

Parlamentul este îngrijorat de faptul că din ce în ce mai multe produse sunt etichetate ca fiind alimente dietetice destinate reducerii greutății. Deputații consideră că noile reglementări ar trebui să acopere produsele utilizate în regimuri hipocalorice destinate a înlocui alimentația zilnică a unei persoane sau regimurile stricte pentru persoane obeze. Acestea includ regimurile sărace în calorii (între 800 și 1.200 kcal pe zi) și regimurile foarte sărace în calorii (între 400 și 800 kcal pe zi).

Mențiunile privind alimentele destinate publicului larg ar trebui reglementate de Regulamentul din 2006 privind mențiunile nutriționale, au adăugat deputații.

Cum s-au implicat europarlamentarii români în elaborarea legii

Ca raportor al Grupului S&D în acest dosar, Daciana Sârbu a susținut în plenul PE că publicitatea agresivă la produse precum laptele praf induce în eroare consumatorii și trebuie controlată prin reguli mult mai severe. „În opinia mea, obiectivul acestor reglementări este acela de a ne asigura că oamenii au acces la informații corecte și relevante în legătură cu alimentele pe care le consumă”, a subliniat europarlamentarul PSD.

Ea și-a exprimat preocuparea în special față de problema etichetării și a promovării publicitare a formulelor de lapte praf pentru sugari și copiii de vârstă mică, și în special față de chestiunea promovării agresive a utilizării laptelui praf în detrimentul alăptării. „După cum știm, înlocuitorii laptelui matern sunt promovați în mod agresiv. În acest timp, statisticile confirmă că procentul mamelor care alăptează rămâne scăzut pe întreg teritoriul UE”, a afirmat ea, citată într-un comunicat.

Sunt exploatate lacune legislative care fie permit ca regulile privind publicitatea să fie ocolite, fie îngreunează aplicarea lor, a mai remarcat Daciana Sârbu, care consideră că reglementarea publicității la aceste produse trebuie să fie mult mai riguroasă, pentru a se evita înșelarea sau manipularea consumatorilor.

Ca raportor al Grupului S&D, Daciana Sârbu s-a opus includerii în aceste reglementări a așa-numitului ‘lapte de creștere’, argumentând că ‘nu există nicio dovadă care să ateste că acest produs oferă beneficii nutriționale, comparativ cu un regim alimentar normal și echilibrat’. „Acest produs nu este un aliment pentru nevoi medicale speciale. Este doar un înlocuitor costisitor al laptelui obișnuit și al unei diete echilibrate. Pentru că el se află totuși în magazine, afirmațiile publicitare făcute de producători despre calitățile produsului trebuie justificate foarte strict, în conformitate cu legislația privind mențiunile de sănătate”, a solicitat eurodeputata în plenul forului european de la Strasbourg.

Europarlamentarul PSD, Viorica Dăncilă, consideră la rândul său că Uniunea Europeană are nevoie de o politică comună privind produsele alimentare destinate unei utilizări nutriționale speciale, pentru a permite astfel libera lor circulație și crearea de condiții echitabile pentru concurență. Într-o declarație scrisă la Raportul deputatei belgiene Frédérique Ries care a stat la baza rezoluției votate joi, europarlamentarul român consideră că Uniunea Europeană a avut dintotdeauna un model de cadru legislativ în materie de produse alimentare cu destinație nutrițională specială foarte apreciat, însă în ultima perioadă s-a constatat că evoluția pieței alimentelor, precum și a cea a legislației alimentare are nevoie o schimbare majoră.

Eurodeputata PNL Norica Nicolai a arătat de asemenea că, la nivelul Uniunii Europene, este nevoie de o reglementare în domeniul etichetării alimentelor destinate persoanelor cu nevoi medicale speciale, întrucât acest gen de consumatori devin deseori victime ale unei publicități și etichetări incorecte, dezvoltând astfel o serie de boli greu de combătut ulterior. „Salut prevederile care vizează intoleranța la gluten, pentru că această intoleranță a dezvoltat o boală care, din păcate, este prezentă în foarte multe state europene într-o proporție îngrijorătoare: este vorba de boala celiacă. Iar acest raport se adresează și acestei boli, încercând măsuri de combatere a bolii respective”, a subliniat eurodeputata liberală, potrivit unui comunicat.